Prietenii stiu de ce

ieri cand m-am apucat sa scriu pe blog, ma gandeam: sa vezi ce-or sa mai rada toti de mine. De fapt stiam doua persoane care nu ar fi ras. Ana si cu Didi. Reactiile celorlalti au fost coplesitoare, pentru ca sincer nu ma asteptam ca toata lumea sa ma ia in serios. Dan, a ramas si el impresionat de gestul meu si a tinut in el toate eventualele critici. Cred ca in sinea lui a apreciat mai mult decat a aratat. Nasa noastra, Ana, mi-a trimis urmatorul mesaj: "super tare. inca un lucru frumos venit din partea ta. iar felul in care ai scris si faptul ca si numele meu se afla printre randuri (nu ca nu ma asteptam sa fie asa) m-au facut sa-mi dea lacrimile, nu de tristete ci de fericire ca prietena mea cea mai buna are un suflet pe cat de copilaros pe atat de minunat. pupici". Hm, si cu aceasta caracterizare stau si ma gandesc....sunt buna de maritat sau sa mai astept cativa ani pana mai cresc? Sau poate am gasit raspunsul: de aia ma iubeste Dan, pentru toate motivele de mai sus.